Visarion Beniamin

Bluest day ever…

“Am asociat adolescența cu procesul de metamorfoză al fluturelui. La început suntem mici și fară experiență, apoi ne construim coconul și când vine vremea potrivită, ne rupem colivia ca să strălucim, doar cu o altă capacitate de a întelege lucrurile, de a le vedea sau de a le face. Lucrarea pe care am făcut-o reprezintă lupta mea cu sinele, nevoia de a înflori și de a renaște.

Pentru mine adolescența înseamnă starea de sufocare continuă, starea în care simți că nu mai ai loc în propriul tău corp și încerci să te rupi ca să poți evada din „colivia de oase și piele” pe care reușim să o „traversăm” în procesul de maturizare.”